De ce l-au achitat judecătoriii pe Sebastian Ghiță: Nu există probe directe pentru condamnare. MOTIVARE

„Instanța poate pronunța condamnarea în situația în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. În consecință, dacă în urma procesului de interpretare și apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumția de nevinovăție nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăției sale. (…) Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur și simplu, nu mai există și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție și deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați”, motivează magistrații.

Conform sursei citate, din probele strânse de procurori nu se poate trage concluzia că Sebastian Ghiță este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat mită lui Iulian Bădescu

„Nu s-a administrat niciun mijloc de probă din care să rezulte în mod direct că inculpatul G. este cel care a comis vreuna din acțiunile ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii de dare de mită; Nu există probe directe din care să rezulte că inculpatul G. a exercitat un control juridic sau de facto asupra societăților implicate în faptele ce formează obiectul cauzei”, se arată în motivarea magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ).

Totodată, documentul menționat mai prevede faptul că, în mod paradoxal, lui Sebastian Ghiță i se impută participarea la darea de mită, deși el ar fi acționat prin interpuși, iar controlul pe care acesta l-ar fi exercitat asupra grupului de firme Asesoft este susținut prin zvonuri. De asemenea, imobilul care reprezintă obiectul mitei se află în continuare în proprietatea firmei.

„Înalta Curte constată că lipsește situația premisă a infracțiunii de dare de mită, în sensul că finanțarea nerambursabilă a asociațiilor sportive nu intră, nici măcar parțial, în sfera atribuțiilor de serviciu ale primarului municipiului … (Ploiești, n.r.), respectiv ale inculpatului B. (…) Deși analiza temeiniciei acuzațiilor apare ca inutilă față de motivele mai susmenționate, argumentele expuse fiind suficiente pentru a dispune achitarea inculpatului G., având în vedere conținutul actului de sesizare, legătura acuzației de dare de mită cu alte infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, dar și materialul probator administrat în cauză, se impune evidențierea și a altor aspecte care conduc la constatarea lipsei de temeinicie a acuzației de dare de mită. Înalta Curte constată, pe de o parte, că activitatea de finanțare a asociațiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra în sfera atribuțiilor de serviciu ale funcționarului ce se pretinde a fi fost mituit, respectiv inculpatul B., iar pe de altă parte, că probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia că inculpatul G. a fost cel care a oferit imobilul inculpatului B. și, cu atât mai puțin că această ofertă a fost făcută pentru finanțarea nerambursabilă a Asociației A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infracțiunea de dare de mită”, mai motivează judecătorii.

De asemenea, privind acuzațiile de instigare la abuz în serviciu care i se aduc lui Sebastian Ghiță, precum și cele de abuz în serviciu care i se atribuie lui Iulian Bădescu, instanța susține că cel din urmă, în calitate de primar al Ploieștiului, nu avea atribuții privind aprobarea bugetului privind programul „Promovarea sportului de performanță”, organizat de Clubul Sportiv Municipal și dispune achitarea sa.

„În ceea ce îl privește pe inculpatul G., instanța reține că instigarea este o formă a participației penale ce constă în determinarea, cu intenție (directă sau indirectă), a unei alte persoane să săvârșească o faptă prevăzută de legea penală și, pentru a fi pedepsibilă, trebuie să fie urmată de efectuarea de către cel instigat cel puțin a unei tentative pedepsibile. Or, Înalta Curte a constatat că inculpatul B. nu a fost cel care a acordat finanțarea nerambursabilă Asociației Sportive A. și, prin urmare, nu a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu având drept consecință obținerea pentru altul a unui folos necuvenit, context în care nu sunt îndeplinite nici condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului G.. Or, în cauză, declarațiile martorilor cu identitate protejată sunt singurele probe din care reiese că inculpatul G. i-ar fi cerut inculpatului B. să sponsorizeze anual Asociația Sportive A. și nu pot fi coroborate cu alte mijloace de probă. Față de aceste aspecte, Înalta Curte constată că probele sunt insuficiente pentru a contura, dincolo de orice dubiu rezonabil, concluzia că inculpatul G. a comis fapta descrisă în actul de sesizare, motiv pentru care va dispune achitarea acestuia pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu”, mai precizează judecătorii.

Instanța a mai motivat că modul în care au fost formulate acuzațiile de spălare de bani reținute la adresa fostului deputat Sebastian Ghiță este atipic și nu corespund tiparului de incriminare a acestei infracțiuni.

„Înalta Curte constată că nu este indicată, cunoscută sau dovedită proveniența ilicită a imobilului ce face obiectul promisiunii de vânzare cumpărare a imobilului (teren+construcție) situat în municipiul …. nr. 160, autentificat de BNP Cosma Andreea și, pe cale de consecință, infracțiunea predicat din care provine acesta, ceea ce conduce la constatarea inexistenței situației premisă a infracțiunii de spălare a banilor”, motivează magistrații.

Referitor la infracțiunea de luare de mită de care a fost acuzat fostul primar al municipiului Ploiești, Iulian Bădescu, în documentul menționat este prevăzut faptul că probleme împotriva sa sunt insuficiente : „Înalta Curte constată că situația de fapt reținută de procuror este doar parțial confirmată de probele administrate în cauză, în sensul că nu se poate reține că inculpatul B. a pretins imobilul și că, ulterior, a primit imobilul respectiv de la inculpatul G. și că a acordat o finanțare nerambursabilă suplimentară, de la bugetul local, Asociației A. …. în cadrul selecției de proiecte privind programul „Promovarea Sportului de performanță”. (…) Prin urmare, se constată că, pe de o parte, activitatea de finanțare a asociațiilor sportive la nivelul Clubului Sportiv Municipal nu intra în sfera atribuțiilor de serviciu ale inculpatului B., iar pe de altă parte, probele sunt insuficiente pentru a contura concluzia că inculpatul B. a pretins și a primit imobilul pentru finanțarea nerambursabilă a Asociației A., fapt ce impune achitarea acestuia pentru infracțiunea de luare de mită”.

Procurorii au susținut că Sebastian Ghiță i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, pentru ca acesta din urmă să finanțeze o asociație sportivă susținută de Ghiță, pentru a disimula proveniența casei cei doi semnând un contract fictiv.

Anchetatorii care au instrumentat dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată pentru dare de mită, spălare de bani și instigare la abuz în serviciu au stabilit, pe parcursul cercetărilor, că acesta, aflat la primul mandat, a cesionat părțile sociale pe care le deținea ca acționar majoritar la SC Asesoft International SA unei companii de tip offshore din Cipru, companie deținută în totalitate de el.

„Conform informării transmise de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, firmele din grupul Asesoft au fost înființate de Ghiță Sebastian Aurelian și s-au remarcat prin capacitatea de a obține contracte bănoase cu statul, în domeniul IT. (…) Până la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca acționar majoritar pe Ghiță Sebastian Aurelian, pentru ca, după această dată, să-și cesioneze părțile sociale către Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore deținută 100% de Ghiță Sebastian Aurelian”, potrivit rechizitoriului întocmit de DNA.

Potrivit sursei citate, după ce a fost ales deputat, Ghiță a renunțat la companiile pe care le-a înființat și condus înainte de a fi parlamentar, însă a continuat să controleze activitatea acestor firme prin rude și apropiați.

Totodată, procurorii DNA au stabilit că între firmele înființate de Ghiță s-au produs transferuri de fonduri „semnificative din punctul de vedere al cuantumului sumelor”, despre care anchetatorii spun că „nu par să aibă un scop economic real”.

„În perioada 2013-2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirecționale, însemnate ca volum și frecvență, între entitățile membre ale grupului, în componența cărora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, încasate de S.C. Asesoft International SA din contracte încheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea făcând parte și S.C. Asesoft Technologies SRL și S.C. Sunsmart Integrare IT SRL. Operațiunile nu par să aibă un scop economic real, având în vedere că sumele nu au fost folosite în realitate decât pentru a fi transferate succesiv în conturile mai multor persoane fizice și juridice dintre cele menționate”, se arată în rechizitoriu.

Procurorii spun, de asemenea, că „sume impresionante de bani tranzitează conturile societăților mai sus menționate (care fac parte din grupul Asesoft – n.r.), iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei piețe, ci doar circuite «suveică» care – aparent – nu par a indica vreo activitate economică”.